Monitorizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare 2024/2025 din România

Abstract

Alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024 și 2025 din România au avut loc într-un context marcat de regres democratic, polarizare socială și creșterea populismului, iliberalismului și extremismului. Într-un gest fără precedent în istoria post-comunistă a României, alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza unor încălcări grave ale Constituției, care au implicat interferențe externe prin rețele digitale și manipulare algoritmică. Acest lucru a condus la reorganizarea alegerilor în mai 2025, cu măsuri sporite pentru transparență digitală și prevenirea dezinformării. Acest studiu reprezintă cea mai amplă cercetare privind polarizarea și discursul electoral din România, având scopul de a oferi o imagine cuprinzătoare asupra provocărilor întâmpinate în materie de incluziune și reprezentare egală în politica românească. Metodologia studiului a presupus monitorizarea discursului electoral al principalilor actori politici, atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media tradițională, utilizând o matrice tematică pentru analiza recurenței termenilor și temelor-cheie. Studiul se concentrează pe analiza intersecțională a discursului electoral, examinând modul în care teme precum egalitatea de gen, diversitatea și drepturile minorităților au fost reflectate în campaniile candidaților. Studiul identifică trei teme majore: genul în discursul electoral, marginalizarea minorităților sexuale și drepturile omului și drepturile minorităților în contextul extinderii „suveranismului”. Analiza datelor rezultate în urma procesului de monitorizare arată faptul că discursul anti-gen a fost un element central în retorica electorală polarizantă. Acest discurs prezintă politicile de egalitate de gen ca fiind străine și contrare tradițiilor naționale. De asemenea, studiul arată că retorica împotriva minorităților sexuale a fost utilizată pentru mobilizarea grupurilor conservatoare și religioase prin dezumanizarea membrilor comunității LGBTQIA+. În discursul electoral, minoritățile etnice sunt menționate fie superficial și fragmentat, fie printr-un registru discursiv cu devieri rasiste și xenofobe.