SNSPA Digital Repository
Welcome to SNSPA Digital Repository, the institutional repository of the National University of Political Sciences and Public Administration.
The repository contains research produced by SNSPA academic staff, including journal articles, book chapters, books, working papers, conference papers, and more.
Communities in DSpace
Select a community to browse its collections.
Recent Submissions
Greenland: Trump's Special Operation
(European Institute of Romania, 2026-06-18) Anglitoiu, George
The issue of Greenland and the US militant discourse about the future of the region have been of great interest in the last years. This hasty and unforeseen evolution of events has raised a number of significant questions about the relations between the US (the preeminent Western power in the international system) and the largest island on Earth, which has the lowest population per surface ratio, but plenty of untapped resources of fresh water, minerals, carbon and green energy, an unrestricted panorama of the Arctic lights, pristine ice coastline and the potential for unchecked military multirole bases with strategic positioning. Drawing on a comparative historical analysis, this article argues that Greenland is managed with hard-power tools by the current US administration. Our findings show that this approach is part of the great power competition, where claims of historical and national security reasons are used to take over territories and population, regardless of the international law and the will of the local people. We also underline the potentially divisive policy implications for NATO and the EU.
Exploring Inclusive Sustainability Paired with the Sustainable Development Goals and the Official Development Assistance. A Data-Driven and Evidence-Based National Experience
(2025) Bitoiu, Teodora Ioana; Cocosatu Madalina
This paper is thought as an exploratory case of reaching two policy objectives, inclusion and sustainability, by the fourth EU institutions’ bilateral Official Development Assistance (ODA) recipient – Moldova (after Ukraine, Turkey and Serbia, in 2023, according to OECD Reports), as an EU candidate country, also the most committed to sustainable, fair and equitable human development, according to Coherence Index of the European Commission and the Sustainable Development Goals (SDGs). The research seeks to use Tinbergen’s model of two objectives: inclusion and sustainability, and two instruments: ODA and SDGs, one for each objective of the researched objectives, aiming to prove that this is a more effective way to bring growth and yield faster results in line with the EU targets. Using this, the researchers seek to propose a way that can lead to more effective and predictable policy outcomes. The research addresses the concept of inclusive sustainability in relation to the scores for three selected SDGs (11, 12, and 17) and to the indicator for the net official development assistance and official aid received, aiming to provide better support for developing policies that allow all citizens to get involved in the co-creation of eco-conscious behaviors and co-producing sustainable and inclusive growth.
Artemis II: am văzut plecarea oamenilor spre Lună și am înțeles de ce nu e doar o lansare
(SNSPA - Faculty of Public Administration, 2026-04-05) Vrabie, Catalin
Articolul descrie misiunea Artemis II, un zbor istoric care are menirea de a duce iarăși oameni în vecinătatea Lunii pentru prima dată în mai bine de cincizeci de ani. Autorul îmbină o relatare personală, din postura de martor ocular al lansării de la Cape Canaveral, cu o prezentare tehnică a sistemului Space Launch System și a navei spațiale Orion. Printre elementele esențiale se numără echipajul divers format din patru persoane, rolul vital al Modulului European de Serviciu și instruirea extinsă desfășurată în laboratorul subacvatic al Universității Internaționale din Florida. Dincolo de aspectele tehnice ale zborului, sursele examinează experimentele științifice privind sănătatea umană în spațiul îndepărtat, precum și impactul economic și geopolitic major al misiunii. În cele din urmă, textul abordează provocările logistice și costurile ridicate asociate programului, prezentând Artemis II drept o etapă necesară pentru viitoarea explorare a planetei Marte.
„Firul roșu” al inteligenței artificiale: scandalul Anthropic–Pentagon între etică, lege și logica războiului
(SNSPA - Faculty of Public Administration, 2026-03-01) Vrabie, Catalin
Conflictul dintre compania Anthropic și Departamentul Apărării al Statelor Unite, declanșat în urma desemnării furnizorului de AI drept „supply-chain risk”, reprezintă un caz paradigmatic pentru tensiunile emergente dintre guvernanța corporativă a inteligenței artificiale și logica suveranității statale în domeniul securității naționale. Articolul analizează această dispută dintr-o perspectivă interdisciplinară – juridică, instituțională și tehnico-epistemologică – argumentând că miza reală depășește un simplu conflict contractual și privește stabilirea limitelor normative ale utilizării AI în contexte militare. Pornind de la politica Responsible Scaling Policy (RSP) promovată de Anthropic, studiul examinează tentativa companiei de a impune restricții privind armele complet autonome și supravegherea domestică, interpretate drept un „fir roșu” etic într-un domeniu caracterizat de accelerare tehnologică și incertitudine normativă. În contrapondere, reacția Pentagonului este analizată prin prisma a trei imperative structurale: suveranitatea operațională, continuitatea furnizării și standardizarea ecosistemului tehnologic. Din această perspectivă, eticheta de „supply-chain risk” apare nu doar ca instrument de securitate tehnică, ci și ca pârghie de guvernanță instituțională menită să limiteze veto-ul privat asupra utilizărilor considerate legale și strategice. Articolul acordă o atenție specială dimensiunii tehnice a problemei, evidențiind caracterul probabilistic al modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) și implicațiile acestuia pentru medii de mare miză. Riscurile de tip halucinație, eroare rară (tail risk) și „accountability gap” sunt discutate în raport cu tradiția juridică a responsabilității în dreptul conflictelor armate și cu principiul human in the loop, interpretat nu ca simplu slogan, ci ca arhitectură morală și juridică menită să prevină diluarea răspunderii în sisteme autonome. Prin comparație cu precedentul Project Maven, analiza sugerează că actuala dispută reflectă maturizarea unei relații tensionate între industria tehnologică și statul securitar. Concluzia centrală este că nici legalitatea formală, nici autoreglementarea corporativă nu sunt suficiente pentru a stabili un cadru stabil al utilizării AI militare. Este necesară o ordine normativă care să integreze responsabilitatea democratică, transparența proporțională cu riscul și standarde tehnice robuste, evitând atât fragmentarea prin veto corporativ, cât și concentrarea necontrolată a puterii tehnologice în mâinile statului.
Între Automatizare și Augmentare: Noua Ecuație a Muncii în Era AI
(SNSPA - Faculty of Public Administration, 2026-02-24) Vrabie, Catalin
Articolul analizează transformările actuale ale pieței muncii sub impactul inteligenței artificiale, pornind de la concluziile celui de-al patrulea raport Anthropic Economic Index (ianuarie 2026). Studiul argumentează că, în pofida discursurilor alarmiste privind substituirea masivă a forței de muncă, dinamica prezentă indică o tranziție graduală de la execuția directă a sarcinilor către un model de supervizare și gestionare a sistemelor AI. Se evidențiază trecerea de la utilizarea AI ca simplu instrument conversațional la forme „agentice”, capabile să planifice, să execute și să auto-corecteze sarcini complexe, însă subliniază că performanța acestora rămâne semnificativ dependentă de intervenția umană. Analiza diferențiază între procesele de upskilling – în care AI preia activitățile repetitive, permițând specialiștilor să se concentreze pe sarcini strategice și cu valoare adăugată ridicată – și cele de deskilling, unde externalizarea componentelor dificile poate conduce la diminuarea competențelor profesionale. Un rezultat relevant îl constituie corelația puternică dintre nivelul educațional reflectat în formularea promptului și calitatea răspunsului generat, sugerând că utilizarea eficientă a AI presupune competențe cognitive și conceptuale avansate. De asemenea, raportul indică o reducere a estimărilor inițiale privind creșterea productivității, pe fondul limitărilor actuale de fiabilitate în sarcini de durată mare, dar menține perspectiva unui impact economic substanțial pe termen mediu. În ansamblu, articolul susține că nu asistăm la o „apocalipsă” a locurilor de muncă, ci la o reconfigurare structurală a valorii economice, cu o deplasare către activități dificil de automatizat: interacțiune umană directă, judecată contextuală și negociere complexă. În acest cadru, adaptarea profesională presupune fie integrarea profundă în ecosistemul automatizării, fie orientarea către domenii în care prezența umană rămâne indispensabilă.