FAP - Public administration

Permanent URI for this collectionhttp://localhost:4000/handle/123456789/29

Browse

Browsing FAP - Public administration by Subject "Public administration"

Filter results by typing the first few letters
Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Analiza orizontală a Web site-urilor primăriilor municipiilor din România (2024)
    (National University of Political Studies and Public Administration. Faculty of Public Administration, 2024) Vrabie, Cătălin
    Avansul tehnologic a avut un impact semnificativ asupra furnizării serviciilor din sectorul public. Primăriile din România adoptă digitalizarea ca parte a strategiilor lor de dezvoltare, având ca scop implementarea platformelor web pentru servicii publice, sporind eficiența și accesibilitatea pentru cetățeni. Pandemia COVID-19 a accelerat această tranziție digitală, determinând instituțiile publice să treacă de la servicii livrate în format tradițional la servicii online. Acest studiu evaluează adaptabilitatea primăriilor din România la digitalizare, oferind noi perspective asupra rezilienței instituțiilor publice în fața schimbărilor tehnologice. Va fi analizată furnizarea de servicii prin portalurile web oficiale ale celor 103 municipii din România, folosind 23 de indicatori pentru măsurarea diseminării e-serviciilor în contexte locale. Cercetarea dezvăluie progrese semnificative în transformarea digitală a serviciilor în timp (2014-2023), cu majoritatea municipiilor oferind funcționalități online, precum plata impozitelor pe proprietăți, informații despre transportul public și documentația de stare civilă. De asemenea, cercetarea relevă disparități în calitatea și disponibilitatea serviciilor, sugerând necesitatea unor standarde uniforme de digitalizare. Concluziile au rolul de a oferi sprijin științific decidenților politici, sprijină instituțiile publice în avansarea furnizării de servicii digitale și contribuie la cercetarea tehnologiei în reforma sectorului public.
  • Thumbnail Image
    Item
    Collaborative Public Administration-A Dimension of Sustainable Development: Exploratory Study on Local Authorities in Romania
    (MDPI, 2024-03-14) Berceanu, Ionuț Bogdan; Nicolescu, Cristina Elena
    The contribution of sustainable public administration to the promotion of sustainable development is increasingly emphasized in the literature, including through an emerging and facilitating concept: collaborative administration. The sustainability of public organizations and of the public interventions carried out by these organizations is a central pillar of a modern administrative model, the desideratum of any government agenda. For this reason, the aim of this paper is to contribute to a more nuanced view on the relationship of sustainable development-institutional sustainability-collaborative dimension, covering some gaps that prevail in the literature by contextualizing the theoretical hypotheses in a case study. The novelty and added value of the research lies in establishing links between these three concepts by referring to a fourth concept: organizational intelligence. The study uses theoretical instruments, such as a questionnaire based on the design model proposed by Lefter et al., for the indirect assessment of the collaborative dimension. The outcomes demonstrate that the collaborative dimension of a public organization can be quantified using the proposed model. Moreover, organizational plans that promote the sustainability of public administration and sustainable development are identified. However, additional complementary studies are required to further investigate the cause-and-effect relationship between sustainable development, institutional sustainability, and collaborative dimensions.
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiu de impact “E-guvernarea în municipiile României”–Analiza orizontală a Web site-urilor primăriilor municipiilor din România 2025
    (National University of Political Studies and Public Administration. Faculty of Public Administration, 2025) Vrabie, Cătălin
    În ultimul deceniu, administrațiile municipiilor din România au trecut printr-o transformare digitală remarcabilă în furnizarea serviciilor publice. Acest studiu analizează un set de date cuprinzător pentru toate cele 103 municipii românești, examinând multiple dimensiuni ale gradului de pregătire pentru e-guvernare, inclusiv infrastructura de conectivitate digitală, furnizarea serviciilor publice online, cultura digitală organizațională și inițiativele sustenabile de tip smart-city. Statisticile descriptive și inferențiale arată că serviciile digitale de bază sunt acum larg disponibile – de pildă, două treimi dintre municipii dispun de portaluri de servicii e-guvernare pentru rezidenți, reflectând progrese considerabile încă de la începutul anilor 2010. Conectivitatea și viteza internetului diferă de la o localitate la alta, dar o mare majoritate (≈81 %) raportează disponibilitatea rețelelor 5G, iar vitezele medii de bandă largă ating ~90 Mbps la descărcare. Serviciile avansate sau specializate rămân inegale: doar ~18 % dintre municipalități dispun de aplicații integrate de transport public și ~22 % raportează sisteme electronice de evidență medicală. Datele indică, de asemenea, lacune în capacitățile interne: mai puțin de 20 % dintre primării au o strategie formală de digitalizare sau programe specializate de formare a personalului, deși aproape 70 % publică datele în format open și majoritatea respectă reglementările privind protecția datelor și securitatea cibernetică. Constatăm condiții socio-economice mai bune (indice de dezvoltare urbană mai ridicat, venit pe cap de locuitor) care se corelează cu o utilizare mai mare a serviciilor digitale, sugerând existența unei diviziuni digitale persistente. În secțiunea de Discuții, contextualizăm aceste constatări în cadrul mai larg al administrației publice și al guvernanței inteligente. Rezultatele sunt în concordanță cu studiile de impact anterioare care arată o adoptare rapidă a e-serviciilor după 2014, dar evidențiază și disparități în calitate și implementare. Analiza noastră subliniază necesitatea unor standarde digitale uniforme, a investițiilor în capitalul uman (competențe digitale atât pentru cetățeni, cât și pentru funcționarii publici) și a strategiilor smart-city integrate, pentru a asigura că toate comunitățile beneficiază de e-guvernare. Concluziile conturează implicații de politică privind sprijinul național și schimbul de cunoștințe între orașe și sugerează direcții pentru cercetări viitoare privind menținerea rezilienței digitale în sectorul public.