FCRP - Culture

Permanent URI for this collectionhttp://localhost:4000/handle/123456789/99

Browse

Browsing FCRP - Culture by Author "Borțun, Dumitru"

Filter results by typing the first few letters
Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    HUMANISM AND TRANSHUMANISM－SHAPING AN IMPOSSIBLE DIALOGUE?
    ("Dimitrie Cantemir" Christian University of Bucharest., 2022) Borțun, Dumitru
    The term "transhumanism" has emerged in connection with the development of artificial intelligence and, more recently, with the robotization of thinking and communication. It imprints a new concern with philosophical debates on new topics related to transhumanism. Extensive fields of socio-humanistic sciences and disciplines are involved in these debates: ethics, aesthetics, axiology, communication sciences, psychology, psychosociology, anthropology, linguistics etc. One can also perceive the possible concerns of philosophers with the new status that man could have in relation to future forms of technological improvements of the human body, as well as to the robots created for various interactions with humans. A possible dethronement of Man from the position of supreme value of the known universe, of center of all approaches to knowledge, evaluation and transformation of reality ─ the ancient status of man, i.e. "measure of all things" (Protagoras) is quite debatable. Is this a reasonable concern? Is there enough data to suggest the "end of humanism"? Our paper tackles these questions.
  • Thumbnail Image
    Item
    Remote Controlled Individuals? The Future of Neuralink: Ethical Perspectives on the Human-Computer Interactions
    (SCITEPRESS – Science and Technology Publications, 2022) Cernat, Manuela; Borțun, Dumitru; Matei, Corina Sorana
    In an experiment presented to the public, a monkey with a Neuralink inserted in its brain is able interact directly with the computer. The Neuralink experiment opens the door to an extremely complex debate with questions ranging from ontology to epistemology. We explore the political economy of these cutting-edge technologies. What we aim to investigate are ethical questions, namely: is it ethical to install such a device in someone's brain and connect it to a computer? And who controls the computer, since it is plausible to assume that the communication could be bidirectional? We argue that this is in fact the key question we, as social scientists, IT specialists, and computer science specialists, have to ask and attempt to find answers to. Oftentimes, scientific discoveries could lead to disasters and in the era of "surveillance capitalism" we could easily imagine a scenario where companies are competing to gain access to our consciousness, and where our decisions are being marketed and sold to the higher bidder. Scientific discoveries do not occur in a purely rational society and questions of power, access, and control are vital for a future where technology and society are not at odds.
  • Thumbnail Image
    Item
    Rolul limbilor naturale în geneza identităţilor naţionale. Limba română ca resursă semiotică în construirea identităţii culturale
    (Faculty of Letters, 2018) Borțun, Dumitru
    Centenarul Marii Uniri poate fi o „resursă semiotică” (van Leeuwen) pentru identitatea naţională a românilor, dar aceasta presupune să răspundem la câteva întrebări: ce fel de identitate va trebui să întărească sau să restarteze ceremoniile comemorative? Sau ar fi mai profitabilă resetarea identităţii naţionale, acomodarea ei la noile condiţii istorice, denumite genetic „globalizare”? Pentru a răspunde la aceste întrebări, ar trebui să răspundem la altele: Este identitatea naţională imuabilă, anistorică, sau ea se re-defineşte de la o epocă istorică la alta? Centenarul trebuie să-i încurajeze pe români să rămână aşa cum sunt, sau ar trebui să-i îndemne să se schimbe, să-i încurajeze să accepte schimbarea şi să le indice lucrurile pe care să le schimbe, cu care nu pot avea succes în secolul XXI? În literatura de specialitate nu există o definiţie unică a identităţii naţionale, dar unii autori propun o clasificare a principalelor dimensiuni ale conceptului: convingerea subiectivă a unei persoane cu privire la naţiunea căreia aparţine formal, sau ar dori să aparţină; importanţa auto-identificării naţionale în raport cu alte elemente ale identităţii (etnie, limbă, religie etc.); emoţii şi sentimente cu privire la naţiune. După ce antropologii americani B. L. Whorf şi E. Sapir au lansat teoria determinării lingvistice a viziunilor despre lume (1921), tot mai mulţi cercetători au ajuns la concluzia că soarta oamenilor este puternic influenţată de limba lor maternă; aceasta le oferă categoriile mentale care le permit gândirea lumii şi înţelegerea locului lor în ea. Limba în care gândim şi visăm ne defineşte, în sensul că ne oferă o identitate; mai mult, ea ne deschide şi, totodată, ne limitează posibilităţile de cunoaştere şi autocunoaştere. Iată de ce şi limba română poate fi folosită ca resursă semiotică în reconstrucţia identităţii naţionale a românilor. În lucrare încercăm să arătăm ce ar trebui să facem pentru ca aniversarea Centenarului să aibă loc într-o notă decentă, responsabilă şi instructivă, să sancţioneze excesele etnocentriste, speculaţiile etnico-religioase, să încurajeze autocunoaşterea naţiunii române, să promoveze un patriotism civic, responsabil şi documentat, un „naţionalism în marginile adevărului”, cum cerea, la timpul său, Mihai Eminescu.